Fahrenheit este o scară de temperatură bazată pe cea propusă în 1724 de către fizicianul Daniel Gabriel Fahrenheit (1686–1736) care folosește gradul Fahrenheit ca unitate. Este numit după astronomul și fizicianul Gabriel Fahrenheit (1686–1736). Pe scara originală, punctul de îngheț al apei este de 32 de grade, iar punctul de fierbere de 212 de grade. Unitatea este cunoscută și sub numele de Farenheit sau Reaumur. În știință și în gătit, scara Fahrenheit este folosită în mod obișnuit în SUA. Această scară de temperatură a fost numită după un astronom pe nume Gabriel Daniel Fahrenheit (1686-1736). Unitatea de temperatură Celsius este numită după astronomul suedez Anders Celsius (1701-1744).

Unitatea de temperatură rankine, cunoscută și sub denumirea de scară de temperatură termodinamică absolută, este o unitate de măsură metrică non-SI pentru temperatură. Este folosit într-o varietate de contexte de inginerie și de obicei exprimat în kelvins (K). Scara Rankine a fost inventată de inginerul scoțian William John Macquorn Rankine. Temperatura Rankine este o energie termică în unitățile de măsură britanice și americane. Este utilizat pe scară largă în industria energiei cu abur, deoarece este potrivit pentru lucrul cu abur saturat. Scala de temperatură Rankine a fost creată de inginerul și fizicianul scoțian William John Macquorn Rankine (1820-1872). El a stabilit zero absolut la -459,67 °F (-273,15 °C) și punctul de fierbere al apei la 707,2 °F (374,6 °C). Aceasta înseamnă că un amestec 1:1 de apă și gheață are o temperatură de 32°F (0°C), în timp ce un amestec 1:1 de abur și apă are o temperatură de 212°F (100°C).